vineri, 4 iunie 2010

Melodrama Cantabila Doar La Nai Din Watermelon

Am hotarat ieri sa merg si eu la protest-ul organizat (si totusi dezorganizat) de la Deva, in scopul rasturnarii baronului de Munchausen si a acolitilor sai, in frunte cu bufonul regal, pe numele sau de fata Emil Poc. Pentru cine nu e familiarizat cu situatia din regat, ii rog sa se concentreze precum Roncea inainte sa citeasca aceste randuri.
Se facea ca la rascrucea dintre ani, cand indicii de dezvoltare ai regatului nostru necesitau a fi pusi in modul, regele nostru, vestitul Rege Pleu, Rex Valachorum, a inceput sa latre a vreme rea, sfarsindu-se in cele mai groaznice chinuri, cam ca Roy Keane la Campionatul Mondial din 2006. Tara era indurerata peste poate, asa ca unii au inceput sa se traga pe fese nestiind ce sa faca fara de regele nostru iubit. Unii au emigrat, altii doar au migrat, intorcandu-se cu berzele si batlanii primavara. Nori negrii veneau dinspre Mordor. Atunci a aparut un vestit cavaler de care nu mai auzise nimeni. El era admiral pe "Dricul Mircea", avea o alonja a la Xabi Alonso, libidou a la Dennis Rodman si un vocabular ala bala portocala. S-a proclamat princeps-forceps si a taiat in stanga si in dreapta, la figurat. In timp s-a asezat la casa lui si a dat nastere la doua hidre, una gigantica, dar blajina, cealalta cu gura de canal, buze maiastre, numai bune de desfundat veceul, pe care l-a infundat iar idiotul de sus. Cea maiastra, vazand cum tatal sau ciuguleste din fereastra-n fereastra, el avand abilitatea unica de a se metamorfoza in Pasare Mazare, un fel de umbra de rata pe miros de varza, hotari sa-l ajute cum putea ea mai bine. Asa ca fiica hidra si tatal hidrant incepura sa ciuguleasca de peste tot, si nu singuri, nicidecum, caci vedeti dumneavoastra, in partea asta a muntilor zacea un popandau pitic, caruia mult ii mai placea sa impinga cacatul cu limba, in special hidrelor, caci ele mancau intr-un an cat altii intr-un eon, carevasazica aveau fecale din plin. Acest popandau avea renumele de Poc, el dorise sa fure intr-o buna zi buna dispozitie a unor sacali in frunte cu Bruce Willis, si cazuse prin parapet, rupandu-se, de atunci, pentru totdeauna, de tot ce era decent si 50 Cent.
Afland aceste lucruri, si ca un grup de tarani, iobagi contemporani, au navalit din carul cu boi al lui Grigorescu direct in fata prefecturii din Deva, am sarit calare pe Svetlana si mi-am ascutit trompeta din mers, astfel incat aceasta va scoate sunete indrujbite de dubstep, mixand din 2 in 2 secunde Cookie Monsta cu Maria Dragomiroiu. Acesti iobagi insa erau inaspriti de trecerea timpului, aveau basici, bataturi, varice si scolioza, insa loveau naprasnic cu confetti in morile de vant care se roteau cu o viteza comparabila cu cea cu care se formeaza stalactitele. Plitisit pana peste poate, am inceput sa impart manifeste si lozinci lutherano-leniniste in cele patru vanturi, strigand din rasputeri: "Vox populii e vox pulii!!!!" Eee, cacat...

vineri, 10 aprilie 2009

Katyuska, kazaciok, draga,? Poate o hora pe mormantul matii!

Am sa ma destainui acum. Nu sunt obisnuit cu aceste lucruri, de obicei am o oglinda de machiaj in fata mea. Anywayz, here it goez! Aseara a fost ziua onomastica a bunului prieten Dan. Am mers in Crema din Marasti cu R.Kelly, tailandezele si iubita mea, musculitza drosofila. Comisarul Babirusa s-a tras pe fese incat a lasat dare de hemoroizi pe sosea din Marasti pana in Manastur. Mihai, Svetlana si Virgil erau la sedinte de spiritism cu Gregorian Bivolaru, de fapt, nici nu am inteles multe din scuzele invocate la telefon de dansii fiindca practicau urinoterapia in acel moment. Asa deci. Am baut cate 15 dushti de cacau cu lapte de dihor, iar Dan a degustat putina horinca de Dej trasa prin talpicea de la ciocatele mele Clujana. Asa de beat am fost ca am luat taxi-ul si am mers spre cimitirul din Zorilor fiindca vroiam sa invoc spiritul lui Freddie Mercury, sa-i cer aspiratorul sa-l iau pe Dan de pe jos. Si, dupa cum spunea Sebastian Domozina, am adormit pe mine. M-a trezit la un moment dat un mic cutremur, fiindca dormeam cu daravela infipta in sol, si am avut erectie. Era Stefan Cel Mare care se rascolea in mormant. Nori negri veneau dinspre Mordor. Ciorile zburau dinspre Iris in carduri imense. Varcolacii nu se mai puteau transforma fiindca pasarile umbreau luna.
"-Shi fashi buei bitzivule aishi?" zise The Big Fane, cu o falca-n cer si cu una putrezita.
"-Ce sa fac, hei. Is mut hei. De la cacau hei. Dar tu hei?"
"-Nu iasti timp di discuzzi, napuli! Trebi sa iei calia Chisinaului. Un mari rahat shadi acolo shi bati zi di zi ca mashina di tuns oua di cal in smantana. Tu trebui sa-l opreshti, cu orishi pret!"
"-Chill mosule! Nu ma crispa! Il opresc, dar cu discount de pana la 15%!"
"-Merji! Accsheptzi cartzi di credit?"
"-Dic la el de falafel!" ma tin eu tare in clontz. "-Lasa ca imi platesti in natura. Acolo pe Feleac!"
"-Accshept. Ia deshi di la mini ashest cal shi vezi ca trebui sa merji pana la Piata Abator, acolo in dreapta, gasesti pi un pirete copiti di cai mortzi, la promotzii. 3 la zashi mii. Fa-i upgrade shi tai-o!"
Zis si facut. Am ajusn acolo in mijlocul luptei. M-am concentrat si am creat o patura de bashini cu ajutorul mintii ca sa-i protejez pe moldoveni si apoi cu niste concentratii de fecale pe care le-am invatat de la Ryu si Ken (si Blanca, Vega, Bison si Gulie, da nu-mi mergea tasta X la gamepad) si le-am dat stun la rusi. Apoi i-am lovit succesiv cu maciuca de 50 (in diametru!) a calului meu. Ei si-au retras nebunii la P5 si astfel Voronin a intrat singur in tura mea, fiind sah mat.
"-Pleaca deci animalule! La Liverpool!" i-am zis. El a izbucnit in plans si atunci am l-am auzit pe unchiul meu Puiu (de la Gearmata.Vii.) cum a urlat ca din gura de piton: "Finish him!" I-am smuls ficatul si i-am indesat splina in creierul mic, i-am decapitat cocoselul si i-am inlocuit dantura cu dintii de grebla, pe care, de altfel, calcase Dan. DENDROPHILLY!!! Si asa stand eu pe un morman de cadavre rusesti, printre care si cel al lui Lenin, auzind marea de persoane strigand la unison "GORO!GORO!GORO!" m-am pus pe invatat, invatat, invatat...

miercuri, 8 aprilie 2009

Stele cazatoare si berbeci in tarc

Tot pe data de 31 februarie anul curent (de la Rayden din tartan), am citit pentru prima oara presa de intins bretonul, fiindca doar cu aproximativ 61 de milisecunde lumina invatasem pe de rost litera ދިވެހިބަސް. Niste colegi din clasa 13-a invatau alfabetul chirilic la Sectia 3, metoda bastonase...pe spinare. Si ce sa vezi? Pe prima pagina erau niste stiri atat de socante ca pe bunul prieten Dan l-am gasit desfigurat ca in The Ring in camara, cu ambele numere din "Infractoarea" si "Dracula" (2000, lacrimi si fecale), in mana, ascuns sub un conglomerat de viermi asezati de mai bine de 2000 de ani pe o Campie de Slana. Fara Chappy!
Braconaj! O ciurda de panduri cu flinte de calibru 58, plus un haiduc split inzestrat cu Uzzi-uri la timpan, conducand in mod eretic un Caddy si purtand apelativul de Tataee, au sfarsit intr-o mlastina cu mocirla si putregai, adusa de ucrainieni de pe insula cu serpi de cauciuc. Vulcanizati!
Acestia vanau timp de 68 de minute niste merinoase, conduse de un berbec columbian cu blana matasoasa si cu o mare afinitate pentru ciupercile halucinogene. De cealalta parte a tarcului berbecul cel mare si frumos zacea sleit de puteri gata de taiere.
Si ce atata galceava, Scorpie Bitch? Doar vin Pastile, ce pula calului troian?

Pula Calului In Balegar Pe Mozart

M-am trezit astazi cu o idee geniala. Doream sa actionez in necunostiinta de cauza spre a crea forfota intre curcile unchiului meu Puiu. De la Gearmata. Vii. Mi-am luat ghetele mele Clujana facute la Sibiu, o geaca cu svastica pe bratul stang si walkman-ul in care era o caseta cu Veta Biris pe linia melodica de la The Exploited, remixata de un bun prieten de-al meu, DJ Papagal. M-am urcat usurel pe sopru si am aruncat scara, ca sa nu ma urmareasca unchiul meu, care a fost militar si bate ca masina de cusut. Nefiind la curent cu forta mea bruta egala cu 15 kelvini cubi pe scara Richter supra 1,6 in perioada bari calculati cu marja de eroare de 99 la mie, am reusit sa hiperbalansez baza scarii intr-o axonometrie armonica perfect confluenta si, atipic, angoasa de pe cele 45 de trepte lucrate manual cu picamer-ul de carbit fluid, am ucis un porc, crapandu-i scalpul fara ca acesta sa apuce sa grohaie ultimele versuri din Nile - "Papyrus Containing The Spell To Preserve Its Possessor Against Attacks From He Who Is In The Water", un binecunoscut slagar de karaoke din emisiunea "O. la, la" cu Andra Maruta.
Teribilul s-a produs subit. Ceilalti porci au hotarat sa mestece stiuletii de cucuruz ramasi in troaca, printre ei fiind si Cioaca. La vazul sau am sarit cu fesa stanga intr-o furca asezata aleatoriu la umbra copacului izolat din grupul de copaci. Am experimentat, deci, in acel moment durerile facerii. Ochii mei vedeau infrarosu, observand cu stupoare niste gaini si o bovina garbovita de curelele de masina de spalat, stand pe invisible. Dorind sa le dau buzz, am percutat-o pe Magda cu un ciomag in moalele barbiei si i-am aplicat un pumn din fundul Gradinii Hesperidelor in cerul gurii. Bolta sa, in acel moment, a crapat ca vaginul unei maicute de la Prislop in contact cu un shaman mozambican, creeind o ploaie de stele verzi si de cavaleri paladini. Ne-upgradati!
Unchiul meu a urlat atunci ca din gura de sarpe. Era nedee in sat si se barbierea cu barda de sfartecat oua, mostenita de la un eunuc din fundul satului, pe nume Dan. Un pascalion cu cai zburda prin sat lovind cu copite dupa ceafa si antricoate in gura pe copiii orbi care ieseau din birt la ora 12 fara un sfert. Neputand sa asimilez acest peisaj feeric mi-am dat drumul pe horn, infundand soba de teracota si rostind incantatii santanice (in preponderent de pe "Supernatural") in tiganeasca veche, insa doar in gerunziu si supin.
Noa, pula mamaliga!

sâmbătă, 21 martie 2009

Tatamare si Super-Heroina

Toata viata mea am visat sa fiu un super-mega-ultra-super-giga-ultra-tera-erou, sa zbor prin Iulius Mall si sa ma cac pe mesele de la Starbucks...din zbor, bineinteles. Dar nu a fost sa fie...Intr-o buna zi am purces la drum cu bunul meu prieten, Drommedaar-ul, sa vedem plantele carnivore. Am mers mult pe jos, chiar mai mult pe sus, pana cand, ajunsi la Casa de cultura a Studentilor, un iudeu retardat ne-a dat ideea geniala sa incercam a lua un troleu. Dar nu am cazut de-acord, asa ca am pedalat mai departe cu horinca de Dej la subtiioara. Drommedaar-ul manca fursecuri si scuipa una din doua imbucaturi spre a ne servi drept indicatii pe drumul de intoarcere. In fata gradinii ne astepta un domn imbracat la patru ace care ne-a intepat cu ele pana cand tovarasul meu a decis sa-l copiteze dupa ceafa. Am platit taxa de protectie si ne-am luat ochelari de scafandru la IGO si vata pe bat. Am ajuns si la sera. Era frumos, si nu prea. O tanti cu carje si cojoc ne-a intrebat daca dorim paraschiv dar n-am sarghiit nimic si, politicos, am rostit viglianti: "E mucho pena, dar avem o punga plina de jelev!" Si cand sa fie totul mijto, m-a apucat o diaree de zile mari. M-am cacat la umbra unui Nepenthes, stergandu-ma la cur cu frunze de Cephalotus fulicularis. Atunci m-a muscat de rect o specie de urzici cu dinti oblici, carora le mirosea gura a picioare de redneck. M-am dus acasa sa ma culc, dar dupa 30 de minute mi-am dat seama ca nu aveam cu cine. Am sunat-o pe Tom Kha Gai s-o bulesc si sa-mi faca o supa cu lapte de cocos. Apoi schlafen herr diktator.
A doua zi dimineata m-am trezit cu durere de cap si o durere mai mare in pula. Era "Ziua Mondiala A Homosexualitatii" si am zis ca ma duc sa protestez si in acelasi timp sa asist la un recital Naomi, dar am aflat ulterior ca ace(a)sta era la coafor, sa-si faca creasta din perciuni...pe stanga. M-am intalnit cu liderul miscarii separatiste, un infocat suporter stelist, care avea patine si bate de cricket, plus un sac mare cu bolovani si pietre de cuartz. Mi-am pus rozeta mea personalizata cu "Lenin" pe mana dreapta si, literalmente, ne-am bagat in gheise. Sange si limfa sareau pe fetele copiilor care tocmai ieseau de la gradinita. "Mergeti acasa, junime! Suntem doar niste neo-golani ce asteapta mumia sa-si schimbe pansamentul." Copiii au fugit rapid si atunci am simtit niste maini de labar ereditar cum ma prind de subtiori si de muschii adductori si ma arunca pe celalalt mal al Tisei. Cine sa fie oare???

joi, 19 martie 2009

Cand au inmugurit ciulinii

Dupa ce m-am cufurit bine de tot si am ciufulit persoana din veceul alaturat cu grisine la scrot, mi-am luat zborul ca Traian Vuia. Am apasat gentil cu toporisca pe butonul pe care scria citet in alfabet chirilic "Ignition". Bineinteles, langa mine, statea co-pilotul meu, R.Kelly, imbracat din cap pana-n maduva oaselor cu un pojartier de culoarea oului de ornitorinc, asortandu-se cu niste botine cumparate pe tren de la Calan, marca "Mierla", cu toc inalt, paralel, cu talpa, produse pe canoe, made in Butan. El suferea de o dereglare hormonala care il facea sa se baseasca propan si sa mearga ajutat de un aparat de sudura. In rest ne intelegeam bine. In rest toate bune si frumoase. O sleahta de balerine tailandeze cu care imi faceam de cap prin tehnici de agogo. Am pornit, deci, intr-o misiune umanitara de pe Henri Coanda spre Maputo, via Gauricea si Berlin. In Gauricea am oprit sa-mi iau seminte de curcubata si sa ma cac, fiindca ma scapa de o ora cacarea de le lasase gura apa tailandezelor si imi inundasera cala de-i intrasera coaiele la apa lui R.Kelly. Am intrat la magazinul de pe colt si am cerut ciuperci birmaneze. "Aveti cos, domnule?" ma intreaba panicata molia de dupa tejghea, ochind in acelasi timp camasa mea de forta 100% cotton. "Am, dar numai pe buca stanga si pe limba. Se pune?" i-o intorc. "Pot sa va impachetez horinca de Dej in hartie creponata?" raspunde molia privind la 2D la tailandezele care jucau popice cu ciupercile dintr-o poienita de langa. "Imi faci ochi dulci, demagoago? Nu ma fa sa-mi dau blugii jos si sa-ti arat pliciul!" Dar doamna era drosofila, iar in combinatie cu un dendrofil ca mine asta nu poate rezulta decat intr-o mare orgie cu plantele de acacia si asparagus. Ajunsa la orgasm, molia de sub mine mi-a introdus aripa stanga in gaoace pentru a ejacula in mod propice. Spre surprinderea ei i-am servit carnatul pe barbie in timp ce cu piciorul stang am pornit combina sa aud niste Veta Biris. "Ooo, ce dragut!" rosti femela frecandu-si trompa de peretele pe care putrezeau trei tantari calare pe un muc galbui. "Am sa-l impachetez intr-un matz de oaie berca. O sa fie acel ceva care sa-mi aminteasca ce bun la pat esti." Eu parca n-o auzeam fiindca eram in transa provocata de trilurile de privighetoare ragusita ale Vetei Biris. La un moment dat am plecat chiuind, incalecat pe o tailandeza, insa, am putut observa molia cu lacrimi in ochiul maro facandu-mi cu aripile in semn de "mortua est" in timp ce eu dispaream dispersandu-ma cu un asternut, o fata de plapuma si o pricoita infipte in anusul lui R.Kelly pentru a a crea iluzia suprarealistica cum ca m-as dedubla pe masura ce avansam in rezervorul navetei. Mi-am cumparat apoi din Berlin de la second-hand o pereche de ponei de Shetland cu care sa pot practica zoofilia in tihna, fiindca asiaticele nu ma incanta cand se infierbanta, ma ard la capul pulii si le bat de canta. Si asa intr-o armonie totala zburam noi deasupra hornului pe care statea calare Mos Gerila (pe care de altfel l-am injurat in indo-chineza pentru simplul fapt ca a calatorit fara a-si folosi tichetele de pensie). Nici nu am realizat ca pe pajiste se asterneau bondarii care spermau in mugurii de ciulini, tineri, frumos mirositori, inodori, incolori, omnipotenti, omniscienti. "Hai sa ne marcam teritoriul pana nu intram in UE!" zise R.Kelly vizibil afectat de frumosul din jurul avionului. N-am apucat sa-i raspund deoarece acesta a inceput sa intzarce bondarii plangand si ragand a vreme rea. Mi-am dat seama atunci ca o sa vina ploaia. Pe cer zburdau inorogii nechezand, cu cacat pe coarne. Privirea mi-a fugit apoi pe un morman de carne vie, o gaoaza sangeranda, spre care am zburdat, apoi, la trap, purtat pe aripile vanticelului de iarna de psalmii cantati la tendonul lui Ahile de Tezeu, pe muzica si versurile lui Octavian Paler.

luni, 16 martie 2009

Road Trip cu Dan Barbituricean & Shlip Filip

-Filmul incepe cu rola invartindu-se in sens invers acelor de orologiu. Pac, pac, bate gongu' si intra in scena personajele!
-Pai le bagi pe toate asa, la un loc? Nu e camera de bicicleta prea restransa?
-Nu, m-ati inteles gresit. Prima data intra personajele secundare. Am restrans actiunea la un monolog in termeni vulgari, posibil de origine slava, in care personajul aduce injurii de mama la persoana intai.
-De cine este vorba, aici? De insul care avea probleme de exprimare?
-Da. Da el e vorba. Il prezentam in toata maretia sa. Gaurindu-si vena cava cu o sula si turnand insulina cu palnia dintr-un borcan de 700...de muraturi de preferinta.
-Asa...
-Urmeaza o scena dramatica in care, intr-un exces de zel, dupa ce se masturbase si se scobise in rect cu cornul inorogului, cade sub scoarta unui molid lepros si incepe sa cante psalmi la tendonul lui Ahile. Urdorile i se pitesc sub globii oculari dand impresia de o depravare psiho-mentala, posibil sa dam culoare scenei acesteia fluturand o panglica rosie de-a curmezisul ecranului.
-Oare nu am putea sa luam o anghila, un tipar, eu stiu...o...o vipera cu popcorn, s-o defrisam si sa o introducem intr-o teava Tuberman, pentru ca apoi s-o percutam inspre personaj?
-Ideea dumneavoastra este geniala. Am sa vad ce pot face. Daca nu, intotdeauna raman ramele de Galapagos...sau, mai bine, am putea sa transformam un cal de Przevalski intr-o cabalina eunuca.
-Sunteti cu geniu, domnule. Totusi, sa continuam cu personajele.
-Da. Deci...dupa acest monolog isi fac aparitia in scena personajele secundare. Cata frunza si iarba, impanzim camera de bicicleta, o cohorta de tenii cu sale si pinteni, sa aduca a western putin, iar in fata lor un muc viu, un fel de mucul lui Frankenstein, calarit de o bashina cu puteri pirotehnice propedeutice, sa aduca putin si a fantezie. Ea este imbracata intr-un colt de aripioara Libresse patata cu sange inchegat, sa aduca putin si a thriller.
-O idee geniala. Am putea pune si o mlastina acolo, compusa totalmente din scurgeri vaginale.
-Bineinteles. Ajungeam si la acest lucru. Urmeaza, deci, scena bataliei, cu punctul culminant cand, bashina, vazuta invinsa de uriasul muzicant care, cu lovituri tacticizate de capoeira din bazin a dresat cohorta de tenii transformand-o intr-o gloata de bacili fusiformi intrati in niste legaturi bolnavicioase cu niste musculite drosofile, ar fii rostit niste incantatii sumeriene pentru a scoate la iveala din scorbura dorsala a muzicantului ultima sa arma : Constipatia Neagra, un fel de Krakatau in miniatura.
-Ce suculent...!!!
-Sigur. Prezentam apoi o orgie intre muste si bacili, trecem peste doua muste care, aflate intr-un colflict de interese vizavi de un bacil aratos, ar fii pornit o lupta greco-romana intr-o cutie de chibrituri plina cu balegar, arbitrate de un miriapod olog, trecem scurt peste o miuta 3 pe 3 cu cacareze de capra, avem deci dragoste, erotism chiar, si apoi competitie sportiva, iar apoi ajungem la deznodamant.
-Adica?
-Partea finala. Deznodamantul e dur, insa va fii gustat din plin de public.
-Of, nu-mi mai spune, imi imaginez deja, Gopo, Berlin, Cannes....
-Secventa finala il va prezenta pe carnatul negru batandu-se cu pumnii in piept deasupra unui morman de carne vie, afltata intr-un tremolo perpetuu, o gaoaza sangeranda...
-Ce trist, Solcanu si Cabral suspina deja...Of, mairdre!
-C'est la vie, c'est la mort...Je me cache dans un bosquet. Ti-am spus ca finalul va fii gustat de publicul larg! Ca-mi decapitez limbricul de nu...