sâmbătă, 21 martie 2009

Tatamare si Super-Heroina

Toata viata mea am visat sa fiu un super-mega-ultra-super-giga-ultra-tera-erou, sa zbor prin Iulius Mall si sa ma cac pe mesele de la Starbucks...din zbor, bineinteles. Dar nu a fost sa fie...Intr-o buna zi am purces la drum cu bunul meu prieten, Drommedaar-ul, sa vedem plantele carnivore. Am mers mult pe jos, chiar mai mult pe sus, pana cand, ajunsi la Casa de cultura a Studentilor, un iudeu retardat ne-a dat ideea geniala sa incercam a lua un troleu. Dar nu am cazut de-acord, asa ca am pedalat mai departe cu horinca de Dej la subtiioara. Drommedaar-ul manca fursecuri si scuipa una din doua imbucaturi spre a ne servi drept indicatii pe drumul de intoarcere. In fata gradinii ne astepta un domn imbracat la patru ace care ne-a intepat cu ele pana cand tovarasul meu a decis sa-l copiteze dupa ceafa. Am platit taxa de protectie si ne-am luat ochelari de scafandru la IGO si vata pe bat. Am ajuns si la sera. Era frumos, si nu prea. O tanti cu carje si cojoc ne-a intrebat daca dorim paraschiv dar n-am sarghiit nimic si, politicos, am rostit viglianti: "E mucho pena, dar avem o punga plina de jelev!" Si cand sa fie totul mijto, m-a apucat o diaree de zile mari. M-am cacat la umbra unui Nepenthes, stergandu-ma la cur cu frunze de Cephalotus fulicularis. Atunci m-a muscat de rect o specie de urzici cu dinti oblici, carora le mirosea gura a picioare de redneck. M-am dus acasa sa ma culc, dar dupa 30 de minute mi-am dat seama ca nu aveam cu cine. Am sunat-o pe Tom Kha Gai s-o bulesc si sa-mi faca o supa cu lapte de cocos. Apoi schlafen herr diktator.
A doua zi dimineata m-am trezit cu durere de cap si o durere mai mare in pula. Era "Ziua Mondiala A Homosexualitatii" si am zis ca ma duc sa protestez si in acelasi timp sa asist la un recital Naomi, dar am aflat ulterior ca ace(a)sta era la coafor, sa-si faca creasta din perciuni...pe stanga. M-am intalnit cu liderul miscarii separatiste, un infocat suporter stelist, care avea patine si bate de cricket, plus un sac mare cu bolovani si pietre de cuartz. Mi-am pus rozeta mea personalizata cu "Lenin" pe mana dreapta si, literalmente, ne-am bagat in gheise. Sange si limfa sareau pe fetele copiilor care tocmai ieseau de la gradinita. "Mergeti acasa, junime! Suntem doar niste neo-golani ce asteapta mumia sa-si schimbe pansamentul." Copiii au fugit rapid si atunci am simtit niste maini de labar ereditar cum ma prind de subtiori si de muschii adductori si ma arunca pe celalalt mal al Tisei. Cine sa fie oare???

Un comentariu:

Anonim spunea...

Ba ce pula mea faci? tiai facut blog? :D:D::D:D:D:D::D:D